Depozitele românești de înmagazinare subterană a gazelor naturale au ajuns la un grad de umplere de 100,2%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE), iar România continua să înmagazineze, dar și să exporte către Ungaria și Republica Moldova.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei și obligă țările de pe Bătrânul Continent să caute opțiuni alternative de furnizare la livrările gigantului rus de stat Gazprom, a generat interes din partea Uniunii Europene pentru resursele de gaze ale Tanzaniei, statul african reluând în noiembrie anul trecut discuțiile cu giganții petrolieri Equinor și Shell pentru demararea proiectului construirii unei facilități de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG) de 30 miliarde dolari.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.
Perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României.
Relația dintre operatorul maghiar de transport gaze FGSZ și omologul român Transgaz este crucială pentru dezvoltarea conductei internaționale BRUA, menită să tranziteze spre Occident inclusiv gazele care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în scopul reducerii dependenței UE de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom.
Serbia a anunțat foarte recent că intenționează să înceapă în primăvara acestui an construcția secțiunii sârbe a gazoductului TurkStream, lucrările putân d fi finalizate la finalul lui 2019. Proiectul este implementat de firma Gastrans, deținută de South Stream Serbia, vehicul investițional înregistrat în Elveția și controlat de Gazprom cu 51% din acțiuni, restul fiind în posesia monopolului sârb de stat Srbijagas.
Procedura de rezervare de capacitate se va desfășura în perioada 5-25 februarie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 25 februarie – 4 martie. Dacă testul va fi declarat negativ, cei doi operatori de transport vor anunța încheierea procedurii de sezon deschis, iar faza 2 a proiectului BRUA nu va mai fi implementată.
Grupul austriac de stat OMV, compania-mamă a OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, este mai îngrijorat de evoluția situației politice de la București și de "iliberalizarea" pieței locale de gaze, care au scăzut încrederea investitorilor, decât de plafonarea pe timp de 3 ani a prețului de vânzare de către producători a gazelor proprii extrase la 68 lei/MWh, a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului OMV.
Realizarea secțiunii românești a BRUA constituie unul dintre angajamentele asumate anul trecut de Transgaz față de Comisia Europeană pentru a scăpa de o investigație a Comisiei declanșată în vara lui 2017, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.
În toamna lui 2016, autoritățile din Republica Moldova informau Guvernul de la București că intenționează să prelungească cu 3 ani contractul de import de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom care expira la finalul acelui an, respectiv până în 2019, când era planificată finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, care ar permite satisfacerea integrală a cererii de gaze naturale de peste Prut prin exporturi ale producătorilor de gaze din România.
Qatarul, a patra sursă de importuri de gaze a Uniunii Europene și principalul exportator de LNG în comunitatea europeană, se va retrage din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de la 1 ianuarie 2019, pentru a se concentra pe producția de gaze naturale, în condițiile în care are printre cele mai mici producții de țiței din OPEC, transmite Bloomberg.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, a finalizat cu succes procedura angajantă de testare a cererii din partea potențialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrele Midia și Pelican din Marea Neagră, la care concesionar principal și operator este compania americană Black Sea Oil&Gas.
Transgaz s-a angajat oficial să pună la dispoziție o capacitate fermă minimă totală de export de 4,05 miliarde de metri cubi de gaze pe an la punctele de interconectare cu Ungaria și Bulgaria, să respecte termene ferme de finalizare a lucrărilor necesare atingerii acestei capacități de export, să nu impună tarife de transport mai mari pentru exporturi decât pentru livrări interne de gaze.
Angajamentul poate fi îndeplinit de către Transgaz în condițiile în care va finaliza cu succes ambele faze ale proiectului de construire a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, în urma cărora capacitatea de export de gaze naturale către Ungaria va fi majorată la 4,4 miliarde metri cubi de gaze pe an.
Potrivit șefului ExxonMobil România, intenția de impozitare suplimentară contravine și OUG nr. 160/1999 care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“. ExxonMobil deține, în parteneriat cu OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră. La Parlament a venit și CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere.
Republica Moldova și România lucrează la implementarea a 4 condiții suspensive dintr-un total de 13, prevăzute în contractul de preluare a companiei Vesmoldtransgaz de către Transgaz, operatorul sistemului românesc de transport al gazelor, condiții necesare pentru lansarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău.
Ministrul pentru Afaceri Externe și Comerț de la Budapesta, Péter Szijjártó, a declarat, cu ocazia semnării unui partener strategic dintre Guvernul premierului Viktor Orban și ExxonMobil, că o parte din gazele care vor fi extrase din zăcământul situat în apele teritoriale românești vor fi livrate în Ungaria începând cu anul 2022, cu condiția ca statul român să-și respecte obligațiile asumate în legătură cu acest proiect.
Transgaz a primit autorizația de construcție pentru proiectul conductei de gaze naturale Tuzla-Podișor, care va transporta gazele ce ar urma să fie extrase din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră de către consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom spre Ungaria și Ucraina, proiect evaluat la peste 1,45 miliarde lei.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu 58,5% din acțiuni, vrea să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro.
Grupul austriac OMV "nu este deloc amuzat" de incertitudinile legate de traseul conductei internaționale BRUA, planificată să lege sistemele de transport de gaze ale Bulgariei, României, Ungariei și Austriei, inclusiv pentru tranzitul către vestul Europei al gazelor care urmează să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep: "Nu ne amuză deloc că, acum, conducta BRUA se oprește în Ungaria". Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco.
Informația a fost făcută însă publică chiar de către Comisie, încă din vara trecută. De altfel, din articol reiese că agenției elene de privatizare i-a fost trimis chiar comunicatul Executivului european din 1 iunie 2017, în care acesta anunța că a deschis o investigație oficială pe baza suspiciunii că Transgaz ar fi acționat pentru a bloca exporturile de gaze naturale de producție românească către alte state membre UE.
CEO-ul OMV, Rainer Seele, a refuzat să le dezvăluie analiștilor financiari care este prețul minim cu care OMV Petrom ar trebui să-și vândă gazele extrase din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră pe perioada de exploatare a zăcământului pentru a-și recupera investițiile în dezvoltarea concesiunii.
Gigantul petrolier american ExxonMobil, care deține, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep, fiind și operator al concesiunii, a lansat o procedură de licitație pentru a încheia un acord-cadru pe 3 ani cu o singură firmă contractoare pentru servicii de foraj marin în sectorul românesc al Mării Negre.
Terminalul de LNG Yamal din Siberia este controlat de grupul Novatek, cel mai mare producător rus independent de gaze naturale, cu o participație de 50,1%, ceilalți acționari fiind francezii de la Total și compania petrolieră chineză de stat CNPC, cu câte 20%, precum și fondul de investiții de stat al Chinei Silk Road Fund (9,9%).
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, a avizat înființarea SRL-ului prin care vrea să cumpere Vestmoldtransgaz, compania din Republica Moldova care administrează gazoductul Iasi-Ungheni. Vestmoldtransgaz a fost scoasă la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația unei investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani.